Stau si ma intreb oare cati dintre voi isi dau seama cate compromisuri si cata mizerie se poate ascunde intr-o relatie de lunga durata…

Credeai ca zana ta e perfecta?! Ai stat macar 2 saptamani cu ea in aceeasi casa? Stiti cat la suta din femei au o grija infinita de ele dimineata (chiar inainte sa te trezesti tu)? De cate ori prietena ta s-a spalat pe dinti inainte sa te sarute dimineata sau inainte de micul dejun? Sau ca sa fiu si mai clar nu am intalnit femeie cu care sa merg o saptamana pe munte si careia sa nu-i puta picioarele mai ceva decat mie dupa 4-5 zile.

Ce spun acum nu sunt povesti… cred ca mai mult de 95% la suta din populatia globului traieste asta zilnic… si poate sa spuna oricine a stat cu o tipa mai mult de 5-6 zile ce naspa este sa te impiedici de parul ei din chiuveta sau de prostiile alea de demachiat aruncate peste tot… si ca sa fiu si mai clar si ele traiesc aceleasi sentimente probabil cand uiti capacul de la buda ridicat si stropi peste tot… sau cand uiti sa-ti schimbi sosetele … sau cand porti toata ziua acelasi tricou in care ai si dormit – sa nu uitam ca nici dupa miss univers nu este recomandat sa intri la buda imediat┬á etc etc etc

Ma uitam la ai mei… fiecare are camera lui… intr-un fel o masura desteapta… dar oare asta e solutia?

Realitatea este ca relatiile se deterioreaza repede-prea repede. Eu de exemplu asa parca mi se ia de o tipa dupa ce o aud ce face prin baie… Stiu ca intr-un fel socant ce spun acum dar oare cati dintre voi isi dau seama ca dragostea asta e o poveste… Nu vreau sa fiu pesimist dar avem 99% sanse ca mai devreme sau mai tarziu sa din relatia perfecta pe care o traim sa ramana un surogat de vise amestecate cu o realitate banala si blazata. O forma de obisnuinta. Cine isi inchipuie ca nu o sa treaca prin asta e un copil sau poate doar un idealist fara experienta.

Nu stiu sau nu este solutie la asta. In fond ce ramane e valoarea omului de langa tine… suflete pereche, dragoste dincolo de ratiune… romantism… toate astea palesc in fata unei simple evidente -”a uitat sa traga apa la buda “.

Si aici nu ma refer decat la lucruri inerente in viata de zi cu zi. Nu mai spun ca iubirea ta ar putea sa ia cateva KG in plus sau ar putea sa te insele, sau ar putea sa se neglijeze etc etc

Sunt mii de capcane pe care le ai intr-o relatie… nimic nu e perfect… ceea ce ramane dupa este valoarea omului de langa tine… am intalnit si fete foarte frumoase dar care uitau de ele. Am intalnit si fete mai putin frumoase dar care erau foarte atente si discrete.

Nu as fi scris asta daca nu mi-as fi vazut prieteni facuti praf de o femeie sau daca chiar eu la randul meu nu as fi trait asta. Ce ma frapeaza in toata povestea asta este ca in enorm de multe cazuri relatiile se sfarsesc in doua moduri – ori prin despartirea celor doi ori printr-o forma de blazare.

Inevitabil unii se multumesc cu nimicul singurei relatii din viata lor de frica singuratatii, altii fac compromisuri, trec peste multe – PREA MULTE

As vrea sa aveti o viziune obiectiva si clara. Sa nu va imaginati ca femeia de langa voi este o zeita. Nu ii faceti statuie unei femei chiar rupta din soare sa fie.

va continua

by Bitubv

Arta Seductiei On August - 14 - 2006
7 comments
mak
mak

cat despre relatii, e normal sa fie compromisuri si toate cele ce deriva de aici... pt ca altfel nu ar mai fi ceea ce ne referim ca relatie ...ci ar fi dependenta si supunere si altele( :) chhiar nu am chef sa enumar posibilitatiel)... iar intr-o relatie sunt 2 ... miturile vor cadea in momentul in care vei(veti) vedea realitatea si veti fi dispusi sa comunicati ... daca nu ...luati si visati in continuare

mak
mak

de ce minte mah? pt ca spune ca viata e in prezent ? asta este adevarul ...

acuma sarind peste agresivitate ...problema este de fapt de cum alegi tu sa vezi realitatea si prezentul ...

cat despre ipocrizie are dreptate... de cate ori nu m-am surprins judecand ceea ce sunt si viata mea din prisma unei simple experiente ... neglijand de fapt importanta tuturor experientelor ... a cumulului ... si de acum stiu ...iar daca alegi un refugiu (ex alcoolul) in loc sa accepti si sa te impaci cu trecutul .. atunci o sa te "bucuri" in continuare de trecut si o sa te calce pe coada cand ti-e lumea mai draga

SlicK
SlicK

nu-mi place modul in care oamenii pun problema. cand e indragostit zice ca e bine asa si asa. dupa ce se cearta zice ca a trait o iluzie si de fapt nu e bun asa si asa..acum VEDE REALITATEA. totul se bazeaza pe un principiu simplu. omul traieste prezentul. daca 2 ani a avut o viata frumoasa..in aia 2 ani le zice la altii ca viata e frumoasa si dulce. daca de un an incoace traieste o viata mizera..si azi e mizerabil le zice la toti ca viata e de cacao, ca e un chin, o suferinta, ca viata e grea. mi se pare atat de stupida subiectivitatea asta legata de prezent. mai tot in viata e abstract si relativ. cum zicea nu mai stiu ce scriitor sau ce dreq era "Noi suntem masura tuturor lucrurilor". asta mi-a ramas in cap pentru simplul fapt ca e atat de adevarata si concluziva.

inainte sa suferim din dragoste, dragostea e totul, e perfecta si frumoasa si cei care nu cred asta sunt niste prosti. dupa ce suferim, dragostea e de caca si "never works" . cei care cred ca exista suflete pereche sunt niste prosti. cata ipocrizie. voua nu vi se pare la fel?

imaginati-va ca ati trai 3 luni si v-ati naste in Ianuarie(in Romania). muriti si ajungeti in rai. o sa spuneti la toti ca pamantul e un loc friguros . nu v-ati putea imagina ca exista si un anotimp calduros.nici n-ati cunoaste notiunea de anotimp

articolul este bun si 99% adevarat si corect si bine de urmat.

am judecat doar ipocrizia umana de a considera real doar ce a trait si a experimentat el

CristyND
CristyND

Foatre frumos spus si exemplificat.......Dar totusi cand esti indragostit vezi numai ca,calul inainte...si te trezesti peste catva ani la realitate....si nu o sa-ti vina sa crezi ceea ce vezi.....SalPa!! :))

Carasu
Carasu

ce sa iti zic? esti tare. chiar mi-a placut treba cu dezvoltarea orizontului cultural.poate unora le-ar trebui putina beletristica.nu strica niciodata.chiar o sa incerc o noua abordare asupra problemei.poate mai vorbim, nu stiu.da-mi un mail si mai spune-mi diverse idei.sall

Oana
Oana

Nu o sa dau date exacte si nici replici exacte poate din lasitate sau poate doar din dorinta de a-mi pastra cat de cat anonimatul.

Acum cativa ani am trait o relatie de aproape 4 ani care s-a sfarsit dureros, facandu-ma sa ma inec in alcool, lacrimi ,tigari si iar alcool. Intr-una din excapadele mele nocturne in cautare de noi distractii si noi pahare pline am cunoscut un barbat, eu cu creierul plin de alcool am dansat cu el...chiar destul de deochiat(acum rosesc), ne-am sarutat si apoi cu un ranjet sadic am fugit intr-un alt club in cautare de alte pahare si mici distractii puerile. A doua zi m-am trezit si ca de obicei in acea perioada mi-am facut o cafea si mi-am pus un pahar baban de metaxa, fiind singura acasa si inconjurata de amintiri dureroase, mi-am aruncat privirea prin casa de jur imprejur si am inchis ochii care deja ii simteam ca ma dor si mi se umezesc, am intins mana dupa paharul cu lichiorul uitarii si am tras o inghitzitura pana l-am golit jumatate. Instantaneu mi-am adus aminte de "tipul de azi noapte" ...am incercat sa imi aduc aminte trasaturile lui ...imposibil! Singurul lucru pe care mi-l aduceam aminte era costumul lui sport rosu de iti lua ochii (uram barbatzii imbracatzi sport in cluburi) si imi aduceam aminte ca ii spusesem unei amice ca tipul nu arata rau deloc. Am facut o baie cu multa spuma (ador eucaliptul) m-am aranjat,metamorfozat si am plecat la un bar unde am dat de ceva cunostinte si mai tarziu am dat fuga cu o alta amica in acelasi club (destul de treaza) cu gandul ca poate il mai intalnesc si poate il recunosc. ERA ACOLO! Da, era acolo si imbracat la fel...m-a luat in brate si mi-a zis ca s-a imbracat intentionat la fel ca seara trecuta fusesem foarte distrata si aveam toate sansele sa nu il reconosc, am dansat si apoi ne-am retras la o pizzerie nocturna si am stat de vorba, am schimbat telefoane si ne-am mai intalnit. De frica sa nu sufar am acceptat abia dupa 6 luni sa fim oficial impreuna, dupa ce imi pusesem (cu ajutorul lui) ordine in ganduri, m-am indragostit, s-a indragostit si suntem si acum indragostiti lulea,iar dragostea in loc sa isi piarda din intensitate ...creste se maturizeaza si ajunge la alte dimensiuni....suntem casatoriti de 2 ani si fericitii parinti al unui baietel superb care seamana cu el. Sotul meu imi iubeste pana si discurile demachiante, pana si rujurile insirate peste tot sau baia plina de par (am parul foarte lung...si cam cade :P ), iar eu ii cobor capacul de la wc intotdeuna sau ii strang zambind spuma de ras sau hainele aruncate prin casa...

Ideea este ca atunci cand dragostea este speciala si intensa nimic nu conteaza, pana si un defect al partenerului iti place...

Doresc ca mai multi oameni sa aibe parte de asa sentimente si trairi..

´╗┐