Ross Jeffries: „Prima cheie spre intelegerea Modificarii Gandurilor este sa poti recunoaste oamenii care sunt construiti ca niste masini de hipnotizat. Daca le vei spune mintii lor in ce directie sa o ia, ei O VOR FACE INTOTDEAUNA pentru ca nu sunt obisnuiti sa auda astfel de instructiuni. Oamenii sunt obisnuiti sa auda bla-bla-uri despre continut, cu alte cuvinte, motive, date, fapte – niciodata nu aud lucruri pe care le pot face si la care VOR PUTEA rezista. Dar modificarea directiei gandurilor lor? NICIODATA! Lasati-ma sa va dau un exemplu. Sa presupunem ca stii o fata atragatoare pe care doresti sa o impresionezi. Ii poti spune o gramada de lucruri despre tine. Stii tu, poti spune ceva naspa de genul:
„Multe femei ma plac pentru ca sunt inteligent, amuzant si fac o gramada de bani, dar altele gasesc atragatoare sinceritatea mea si felul cum arat.”
Da, bine… sigur! Ei bine, problema este ca ai inceput sa clatini aceste (sa presupunem) adevaruri, motive, fapte, pentru ca vrei nu vrei, ea a mai auzit asta de un milion de ori pana acum asa ca nu va cumpara. Va trebui sa faci o abordare de genul, „De ce sa nu-i conduc directia gandurilor ei in alta parte?” Ai putea sa o faci cam asa:
„Hei, ai intalnit vreodata pe cineva, si apoi instantaneu sa-ti dai seama ca vrei sa cunosti acea persoana mai bine (indici spre tine)? Poate ca ai intrat in interiorul lucrurilor si te-ai bucurat de cata distractie poti avea parte si de cat de curioasa si de intrigata te simteai? In timp ce ITI AMINTESTI DE ACESTE SENTIMENTE DE CARE VORBIM, sunt curios, mai intai iti imaginezi cat de bine te poti simti stand de vorba cu acea persoana, iar apoi devii intrigata, sau esti intrigata la inceput iar apoi incepi sa-ti imaginezi cat de bine te poti simti cu acea persoana (indica inspre tine)?”
Ce faci tu de fapt spunand astea? Setezi o stare mintala in care ea va deveni mai receptiva la ce ai de spus:
1. Facand-o sa isi aminteasca de unele stari in care vrei sa o faci sa intre (alegand directia pe care vrei sa o ia gandurile)
2. Dandu-i comanda sa STEA IN ACEA STARE CAT TIMP VORBESTE CU TINE, prin folosirea frazei „in timp ce iti amintesti de aceste sentimente de care vorbim” (modificarea directiei gandurilor).
Ai facut-o sa fie MULT MAI RECEPTIVA la orice fapt care este legat de tine, deoarece ai reusit sa ii redirectionezi modul de gandire si procesele emotionale. De aici inainte, daca nu esti destul de prost, ai transformat-o in „sclava” ta. Iar frumusetea este ca NU ISI DAU SEAMA NICIODATA, pentru ca nu sunt obisnuite sa auda lucruri de acest gen. Ele stiu doar ca esti hipnotizant, ipotetic fascinant si irezistibil de atragator. Observa ca am incercat sa aflam care este ordinea acestui proces prin a o intreba. Prin aceasta intrebare, de fapt mascam comenzile care o fac sa se simta atrasa si intrigata. Ha! Nu-i asa ca suntem smecheri? Apropo, propozitia „IN TIMP CE ITI AMINTESTI”… este ceea ce noi o numim o presupunere. O presupunere este orice lucru care TREBUIE sa fie PRESUPUS a fi adevarat pentru ca fraza sau propozitia pe care vrem sa o spunem sa fie inteleasa si sa aiba sens.
Cu toate astea, folosind „IN TIMP CE ITI AMINTESTI”, ceea ce isi vor aminti va fi exact presupunerea noastra. Viclean, nu-i asa?
Fiecare decizie pe care oamenii o iau este direct legata de starea lor mintala. Daca nu iti place decizia lor, le poti schimba starea mintala inainte sa incerci sa le schimbi decizia. Deci cheia de aici este sa aducem starea care trebuie prin metoda de modificare a gandurilor despre care numai ce am discutat, dar pe langa asta trebuie sa recunoastem ca, daca obtinem rezistenta din partea unei femei – apeluri telefonice promise dar nefacute, etc. va trebui sa te intorci in urma si sa te intrebi urmatoarele lucruri:
1. Hmmm. In ce stare mintala este ea acum cu privire la mine?
2. Care este ultima stare in care vreau sa intre?
3. Cum pot sa ma distrez trimitand-o din starea in care este – in starea in care vreau sa fie?
Poti sa te gandesti la acest lucru ca si cum ar fi un lant facut din stari, prima za din lant fiind prima starea pe care o are, iar ultima za fiind starea in care vrei sa ajunga – lantul fiind unit la capete ca o zgarda pentru caine! Sa spunem ca ea, din nu stiu ce motiv, este intr-o stare de INDIFERENTA in legatura cu iesirea in oras. Si sa spunem ca ultima starea in care vrei sa o introduci este SA-SI DOREASCA SA FIE CU TINE. O mare belea, nu-i asa? Ce trebuie sa faci este sa vii cu o stare dintre cele doua, cum ar fi… sa spunem curiozitatea sau intriga, folosind una dintre tehicile de modificare a gandurilor sau presupuneri. Ai putea incerca ceva de genul:
„Stii, cand iesim in oras, nici nu stiu daca va fi o aventura extraordinara sau doar o bucata de timp petrecuta frumos, dar cu siguranta ne face sa ne simtim bine caci radem, nu-i asa? Cand te gandesti in felul asta, esti constienta de cat drum mai este pentru a indeplini acest lucru?”
Presupunerile sunt:
1. Ca vom MERGE in oras.
2. Ca va fi ori incredibil de extraordinar sau ca va fi nemaipomenit de distractiv
3. Ca vom rade foarte mult
4. Ca si ea se gandeste la fel ca mine
5. Ca o face sa se gandeasca in viitor ca si cum ar actiona intr-adevar (intrebarea este – cat de constienta este ea de toate astea… aceasta fiind o intreaga subclasa de presupuneri „constiente”, folosind cuvinte ca „constient”, „recunoaste”, „stie”, „realizeaza”, etc.)
Functioneaza pana la urma aceste chestii? DA! DACA… le oferi alaturi de un zambet, un ras si le spui ca si cum chiar vorbesti serios, vor trebui sa mearga! Vezi tu, va trebui sa iti alegi tonul vocii si vehiculul de distributie potrivit si sa presupui ca vei obtine un rezultat POZITIV intotdeauna!!! Deci, regula este sa presupui INTOTDEAUNA ca ar exista un rezultat pozitiv si ca exista INTOTDEAUNA o comunicare care favorizeaza acceptarea presupunerilor SI (este foarte important „si”) sa faca placere! Daca nu faci legatura cu placerea si distractia atunci tipa va refuza comunicarea!!! Daca totusi vei lega comunicarea si placerea, nu va rezista pentru ca NU VA VREA!!!”
by Ross Jeffries
