Ce se intampla cu cel care stie prea multe?
Nimic, spre deosebire de confratii lui, care invata continuu.
Mi s-a intamplat deseori sa intalnesc persoane care sa aiba un punct de vedere viabil de spus in anumite probleme. Insa primul lucru pe care il remarc deseori este senzatia de „satietate intelectuala”. Ironia este ca aceasta satietate o intalnesc mai des la persoane tinere, decat la persoane mai in varsta.
Ti s-a intamplat sa mananci atat de mult incat sa nu iti mai fie foame o perioada destul de lunga, desi te aflai in jurul unor mancaruri foarte apetisante? Cam asa se intampla si cu fiinta umana.
Seductia este un domeniu vast si continuu „dezvoltabil”. Primul semn ca stii prea putine ar trebui sa apara in momentul in care ai impresia ca le stii pe toate si ca nu mai ai ce sa inveti. Si toti am trecut prin asta.
Este un principiu care se aplica in toate domeniile vietii, „mintea incepatorului”, concept dezvoltat de Shunryu Suzuki.
„In mintea incepatorului sunt atat de multe posibilitati, in mintea expertului sunt prea putine.” – Shunryu Suzuki
Expertii simt ca nu mai au nimic de invatat, pe cand, daca incerci sa inveti si sa avansez continuu, ramai cu acea naivitate pozitiva, cu pofta de viata, evolutie, dorinta de a cunoaste; lucruri casino online atat de importante pentru propria evolutie.
Am intalnit de prea multe ori expresia „eu stiu”, incat sa nu imi dau seama ca este vorba de o falsa satietate, ceea ce iti ofera dorinta de a ii invata pe ceilalti ceea ce tu stii si ei nu. DIn pacate cu cat esti mai putin invatat, cu atat iti doresti sa arati celorlalti ca ai idee despre ce vorbesti. Pe cand, cu cat stii mai multe dintr-un domeniu, cu atat ar trebui sa creasca nevoia de a avansa, de a cunoaste si mai multe, de a dezvolta gandiri paralele, drumuri noi.
Un expert se rezuma la o solutie. O solutie care da aceleasi rezultate, in variatii mici, folosind aceleasi tehnici. Cel care considera ca are mereu de invatat nu se va rezuma sa se numeasca expert dupa descoperirea acestui sistem. Va forta nota si mai mult si va descoperi ca tot timpul este loc de mai bine. Va da variatiuni diferite, va veni cu solutii incredibile cateodata. Iar rezoltatele pe termen lung sunt mult mai mari.
Un „expert” (cu ghilimelele de rigoare) de multe ori ascunde o frica naturala de inovatie, pentru ca invatand foarte bine o latura a unui domeniu, nu se mai intereseaza foarte mult sa iasa din rigoarea regulilor autoimpuse. Cu alte cuvinte, zona de confort are gust de „atot cunoastere”, pe cand, ca sa avansezi din acest punct este nevoie de a descatusa propria vulnerabilitate.
Asa ca pune-ti serioase intrebari atunci cand:
– dai mai multe sfaturi decat asculti sfaturi
– faci acelasi lucru aproape robotic si inovatia nu te mai reprezinta
– te consideri superior in aproape fiecare situatie sociala sau profesionala
– prima reactie la auzul unei pareri este o reactie de discreditare, inainte chia de a trece prin filtrul propriei experiente
– crezi ca tu esti cel mai bun, in ciuda faptului ca ai o puternica stare de anxietate cu privire la propria evolutie
– nu gasesti solutii la propriile probleme, desi la ale altora mereu ai una.
E ok sa ne recunoastem meritele in propria evolutie. Dar excelenta intervine in momentul in care, in pofida unei stari de satietate intelectuala, ai puterea sa recunosti ca stagnezi si ca ai nevoie de o minte de incepator ca sa poti acumula din nou.
Postat de Abel
