Majoritatea dintre noi am fost răniţi sau am suferit vreodată din dragoste.
Nu spun că este o condiţie să suferi din dragoste însă foarte multe persoane mi-au spus-o şi trebuie să recunosc că am simţit-o şi eu pe pielea mea.
Dacă ai fost şi tu acolo înseamnă că ştii ce spun, mă refer la sentimentul ăla neplăcut aproape asemănător cu un cuţit care îţi străpunge sufletul, nu te lasă să dormi, să mănânci, să faci activităţi cu pasiune şi e atât de crud încât te ţine constant într-o stare de amorţeală, nici măcar nu te omoară.
Am constatat că de foarte multe ori asta se întâmplă atunci când iubeşti pentru prima oară, când te arunci cu capul înainte 100% fără niciun fel de centură de siguranţă.
E foarte faină senzaţia aia însă, problema noastră e că de cele mai multe ori neavând experienţă nu ştim în ce fel de relaţie ne aruncăm cu capul înainte… alergam cursa de dragul de a o alerga fără să cunoaştem terenul, fără să cunoaştem obstacolele pe care trebuie să le sărim…
Şi dacă tot am spus că este o cursă vreau să îţi imaginezi că în timp ce alergi la un moment dat te loveşti de un gard… doar ţi-am spus că nu eşti pregătit pentru cursă, nu e vina ta, nu ai experienţă… şi cum te-ai lovit tu de gard la o mână sau la un picior, începi să sângerezi…
